Gesturi Simple de Gheorghe Drumaru

GESTURI SIMPLECred că orice carte publicată vreodată se vrea citită. Cu siguranță că autorul ei dorește asta și are speranța ascunsă că ea va fi citită de mulți, și dintre cei mulți, pricepută de câțiva, sau de folos câtorva. Dar și cartea în sine, ca orice ființă, are propriile-i aspirații, vădite ori ascunse și își revendică propriul loc în lume. Iar acest loc nu este doar unul al afirmării de sine ( cum se întâmplă în momentul tipăririi) ci și al întâlnirilor cu cei care, că știau sau nu, au așteaptat-o, au dorit-o, și-au imaginat-o sau pur și simplu se pot bucura de ea.

La fel precum cititorii caută cărți și cărțile își caută cititorii. Locul întâlnirii dintre o carte și adevărații ei cititori, are întotdeauna ceva miraculos. Și pe bună dreptate: în spațiul atemporal al cuvintelor, ideilor, limbii și a tot ceea ce este atât de convențional în aparență, prin intermediul cărților participăm la ceva mereu trans-personal, pe care cineva a crezut că este semnificativ să fie împărtășit sau povestit. Poate la un moment dat, cărțile au luat oarecum locul învățătorilor reali, prin viu grai, ori al dezbaterilor de idei din vechime din agora, dar și al povestitorilor de povești de la șezători. Nu știu. Poate epoca lor, in forma materială cu care m-au încântat, cu cititul pe sub plapumă la care am recurs in copilarie , s-a sfârsit.

Poate că epoca lor, a cărților, se apropie de sfârșit, cel puțin în forma tipărită, cu care, până la generația mea, am fost obișnuiți. Totuși, deși felul de publicare cu siguranță că s-a schimbat dramatic odată cu apariția internetului, nu cred că s-a schimbat și nevoia cititorilor de cărți, ori a cărților de cititori.
În urmă cu câtiva ani, am publicat această carte, într-un tiraj ridicol de 300 de exemplare, din care mai mult de trei sferturi a ajuns la prieteni și cunoscuții apropiați. Impreună cu Mircea Bunea, am lucrat mult la aspectul ei grafic și am hotărât să folosim exact hârtia pe care am dorit-o, în exact formatul pe care ni l-am dorit. Am făcut cartea așa cum mi-am dorit să fie, fără nici un fel de implicare în ceea ce ar fi trebuit să fie majora noastră preocupare, dacă eram convinși că e o carte bună, adică în distribuirea ei.
Lizibilitatea ei a fost, normal, jalnică. Prietenii au spus ”ce fain” ( ca bănățenii) iar despre alte lecturi am aflat doar după ce fragmente din carte au fost publicate pe un site. Fără să fie citită, cartea păreacă a murit chiar la naștere. Totuși, dintre cei la care a ajuns, unii mi-au dat câte un semn, iar alții m-au întrebat unde o pot citi. De aceea am hotarât să o pun pe internet și să o las la voia propriului destin:cine va fi să se întâlnească cu ea, se va întâlni.

De la bun început, am stiu că nu este o carte facilă și chiar modul ei de alcătuire are un tâlc (oarecum explicat în primele pagini) ce ține chiar de substanța a ceea ce vrea să spună. Fiecare pagină este diferită, caracterele de literă sunt diferite, felul în care sunt distribuite notele sunt diferite, din motive bine asumate: este o carte oarecum muzicală, dar și vizuală în același timp, ce respectă nu doar logica textului ci și imaginea sa, pe fiecare pagină (de curând, am văzut o carte de Talmud, în ebraică și, dela primele pagini, uimirea mea a fost totală: fiecare pagină era diferită pentru că modul de inserție a textului de bază și a comentariilor era diferit. Fiecare pagină este diferită pentru ca, deschizând cartea,orice lector să poată memora și să poată identifica pagina. Fără să fii avut vreodată, mea culpa pentru necunoaștere, acest model in fața ochilor, cartea Gesturilor simple a fost concepută la fel: ca o carte în care fiecare pagină este individualizată, dar neruptă de întreg).

Din păcate, pe internet, plăcerea tactilă și bucuria paginilor se pierd, dar poate va fi compensată de faptul de a fi citită de cei pentru care ar putea să însemne ceva.
Bănuiesc că printre cititori vor fi actuali sau virtuali pacienți, curioși de actualul sau virtualul lor medic,ori medici cu oarecare interes în homeopatie, studenți sau colegi curioși de cine le predă cursurile.Cartea nu este de homeopatie, cum s-ar aștepta unii, deși, într-un anume sens, în ”doze infinitezimale” vorbește despre percepții particulare și vii, despre feluri de a fi și de a gândi diferite, și despre ”mici remedii” posibile. Scopul acestei cărți, deși posibil terapeutic în ultimă instanță, nu este medical, ci ținede altă ordine.
Nu este o carte de medicină, ci la limita literaturii, fără a fi pur ficțională. Ici și colo, mici remedii mentale și de atitudine sunt sugerate. Oricum, nefiind în nici un fel o carte ”tipică”, las cititorului sarcina să o definească, deși aș fi mai fericit dacă doar ar citi-o cu atenție. În felul în care a fost gândită, ar trebui să fie o carte în sine, ce își așteaptă cititorii fără să facă compromisuri pentru a plăcea cuiva.

Un bun exercițiu în legătură cu relevanța personală a cărții este sugerat de la prima pagină, adică, alegeți un număr de pagină la întâmplare și dacă, deschizând cartea la acea pagină ceva e interesant, mergeți mai departe (ori nu). In vremea adolescenței, pe cand mergeam în librării fără să știu ce caut, așa făceam: deschideam cărți la întâmplare și, dacă îmi stârneau interesul, le citeam. Așa l-am descoperit pe Emil Bota si tot așa l-am descoperit pe Borges, pe vremea cand nu știam nimic despre ei.Asa am descoperit logica medievala si o incredibila ” Istorie a picturii in imagini” , așa l-am descoperitpe Milorad Pavic si pe Urmuz. Așa m-am întâlnit cu cărți de care nu știam nimic, unele dintre ele acum faimoase, altele pierdute în istoria mea personală, dar toate, la vremea lor au fost lecturi care m-au atinssi m-au format.

Am hotărât să o pun pe site-ul meu personal după ce au ajuns la mine mai multe solicitări în legătură cu posibilitatea de a citi această carte pe care nu le-am putut onora, din simplul motiv că această carte nu mai există în librării. Iar una dintre ele a fost definitivă: bunul meu prieten Marius Koga, cel care aparticipat activ cu comentarii si sugestii la carte ( el este misteriosul PMK din carte) mi-a solicitat-o pentru fiul sau, dragul si prietenul meu S.
 

Am ezitat mult , dacă să o pun pe site, sau nu. In cele din urmă însă, fiecare carte își are propriul destin si proprii cititori. De aceea, la începutul acestui an 2013, îi dau drumul să zboare și să își asume propriul destin.

GESTURI SIMPLE
Dr. Gheorghe Jurj

 

Download GESTURI SIMPLE (PDF)

CLICK AICI pt. DOWNLOAD

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *