Administrarea remediilor homeopatice

Administrarea remediilor homeopatice.

Există câteva reguli de administrare a remediilor. În principiu aceste reguli au două scopuri: o bună absorbție a remediului și reducerea șanselor ca remediul să fie antidotat. Administrarea remediilor homeopatice este, în general,  simplă și plăcută; atât copiii cât și adulții preferă granulele homeopatice, ce se topesc ușor în gură și au dimensiuni mici, tabletelor greu de înghițit.

Forme farmaceutice în administrarea remediilor homeopatice

Medicamentele homeopatice se prezintă. de obicei sub forma unor globule ( de mărimea unei boabe de muștar) sau globule ( cât semințele de mac) în tuburi sau sticluțe de diferite mărimi ( 1g, 4 gr, 8 gr, etc.). Unele remedii ( de ex. sărurile Schussler)  pot fi prezentate ca tablete. Alte remedii pot fi prezentate sub formă lichidă, în diverse concentrații de soluție alcoolică ( așa sunt, în Romania, diluțiile LM sau formulele complexe Dr. Jurj)

Globulele, granulele sau tabletele au ca support, în general, lactoza, care se absoarbe rapid în cavitatea bucală. De aceea, se pun pe limbă sau sublingual, fără să se atingă cu mâna; contactul cu transpirația și mirosul corpului pot influența suprafața globulelor şi antidota o parte din acțiunea remediului. La copiii mici sau în cazuri stabilite de medicul homeopat, granulele se pot dizolva în apă, preferabil distilată și administra ca picături sau cu lingurița.

Dacă este vorba de soluție, 5-10 picături din aceasta se dizolvă în puțină apă (5-10 ml, adică o linguriță sau lingură)  și se ia în cantități mici care se țin în gură. Așa se administrează, de exemplu, soluțiile LM sau unele dintre formulele complexe.

Ritmul pentru administrarea remediilor homeopatice  este recomandat de medicul homeopat:  el poate fi foarte frecvent ( la câteva minute sau ore în cazurile acute) sau foarte rar ( la câteva zile sau chiar săptămâni). De obicei, diluțiile mici se administrează mai des și cele mari mai rar, dar ritmul de administrare este hotărât de medic.

Interdicții în administrarea remediilor homeopatice sau în perioada tratamentului

Interdicția de la cafea, mentă, substanțe aromate se referă la posibilitatea antidotării imediate a absorbției, dar este mai mult o legendă[1]. În principiu este preferabil ca remediile să fie luate la interval de mese (jumătate de oră) pentru a împiedica antidotarea de orice fel.

Conform propriilor opțiuni sau la recomandarea medicului, atunci când este necesar, pacientul poate ține un regim alimentar. În general însă nu se recomandă schimbări majore ale stilului de viaţă, pentru a avea o imagine cât mai fidelă a acţiunii remediului. Bineînțeles că este recomandabil să se înlăture, pe cât posibil,  sursele de stres, intoxicație și dependențele de tutun, alcool, droguri, muncă excesivă etc.

În general însă presupusele antidotări care se fac cu mentă, cafea sau substanțe aromate sunt mult mai mici decât cele datorate antibioticelor, corticoterapiei ori antidepresivelor; dar înlăturarea acestora din urmă  cere destule precauții și nu se poate face decât la sfatul și sub supravegherea medicului.

Ca regulă generală, administrarea remediilor homeopatice este cât se poate de simplă, se iau pur și simplu în gură, nu se înghit și se lasă un scurt interval liber de alte alimente. Sunt mulți  medici care impun reguli foarte stricte de administrare și interdicții de tot felul. După părerea mea, cu cât sunt mai drastice, cu atât  astfel de reguli vor fi mai încălcate…de unde și o bună scuză dacă tratamentul nu și-a făcut efectul, nu? Pe de altă parte, întregul ritual de luare a remediilor pe care și-l impun unii pacienți ține mai mult de  nevoia lor de ritual, ca parte de psihoterapie, decât de eficacitatea remediilor. Ceea ce cred că este de reținut este faptul că remediul corect funcționează, chiar și administrat în cafea, ceai sau cu mentă; nu există nici un studiu care să fi demonstrat contrariul.

 Ritmul de administrare și dozele

Ritmul în  administrarea remediilor homeopatice  și dozajul  constituie așa numita posologie homeopatică[2]. În ceea ce privește ritmul de administrare, acesta trebuie să țină seama de starea pacientului (în acut se administrează mai des, în cronic mai rar) şi de potență (potențele mici se administrează mai des, potențele mari mai rar). De exemplu, în cazul unei crize de astm bronșitic în stare acută remediul se poate administra şi la 1-2 ore; în cazul unor afecțiuni febrile la 3-4 ore; în angine la 6 -8 ore ş.a.m.d.

Potenţele C30, C200 ori 1000 se pot administra zilnic în afecțiunile acute , sau la 3-4 zile la început,  apoi la 7-14 zile în afecţiunile cornice. La diluții foarte mari, uneori o singură doza de remediu este suficientă pentru a induce efectul pe o durată lungă, ( săptămâni sau luni)

Potenţele LM se pot administra zilnic, dizolvate în apă, sau câteva zile pe săptămână pe perioade lungi de timp.

În ceea ce privește dozele, acestea diferă după cât de mari sunt granulele și cât de sensibil este pacientul; la pacienți foarte sensibili este uneori nevoie ca granulele să fie dizolvate în apă şi doza să fie împărțită de-a lungul zilei (aşa numita „split method” descrisă de Hahnemann în ediția a 5-a a Organonului).

În realitate nu există nici un fel de reguli stricte în legătură cu posologia homeopatică, medicul homeopatic este cel care decide ritmul de administrare după evaluarea fiecărui caz, dar principiile generale sunt cele expuse mai sus.

 



 



[1] Dr.Alecu Adrian a facut un studiu asupra acestei probleme si a demonstrat că remedile homeopatice, chiar administrate în infuzie de mentă, au efect . http://www.lotuslife.ro/medicina-complementara/homeopatie.html

[2] Vezi și clasicul  Close, S.M. The Genius of Homeopathy, cap 13, http://homeoint.org/books4/close/chapter13.htm

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.